CF#5: Intimitatea personală vs. indiferenţa colectivă

By on Aug 14, 2014 in Canadian Facts

Îţi cumperi un apartament care e al tău doar parţial. Adică e al tău dar au dreptul la acces şi alte persoane, nu doar tu. Dreptul respectiv îţi este impus prin contract, evident. Hai să încep cu începutul.

Într-o discuţie la o bere aflu că „The Administration” are acces în locuinţa ta, proprietate privată, plătită din bănuţii tăi şi care în acte are trecut la „proprietar” numele tău. În primul rând trebuie să ştii că un condo este diferit faţă de un apartament prin faptul că firma care ţi-l vinde îţi oferă şi nişte servicii (contra unei taxe, evident, numite „condo fee” – un fel de „întreţinere”; asta variază între 200 şi 800 de dolari lunar, în funcţie de localizarea blocului, serviciile oferite şi calitatea acestora); iar blocul este numit „condominium”. Printre serviciile oferite intră şi un recepţioner cu funcţia de portar – „omul bun la toate”, un consierge cu servicii limitate. Acest om este cel căruia te adresezi pentru orice probleme ai cu apartamentul, vecinii, parcarea sau „amenaties”, dacă vrei să-ţi cheme un taxi, îţi vine pachet prin poştă şi nu eşti acasă, ori pur şi simplu să nu lase străinii să intre în bloc fără să fie invitaţi de vreun locatar. Omul este angajatul unei firme de „property management” care prin „The Administration” are grijă de blocul respectiv, plăteşte gunoiul, femeia de serviciu, consumurile comune – practic un fel de „şefa scării” sau chiar „administratorul blocului”. Au grijă ca în sala de forţă, sauna, terasa de grătar, terasa de plajă şi piscina (dacă blocul e dotat cu vreuna sau chiar cu toate) să fie curate, dotate corespunzător, să întrunească limitele de siguranţă şi ca regulile să fie respectate (orice bucăţică de suprafaţă comună e sub o permanentă monitorizare video – pentru binele comun). Firma asta joacă rolul asociaţiei de locatari de la noi doar că are puţin mai multe drepturi şi de cele mai multe ori e aceeaşi firmă care a şi dezvoltat proiectul şi a construit blocul. Să nu mă întind prea mult, în momentul în care cumperi un condo te obligi la acceptarea şi semnarea unui contract prin care dai dreptul firmei să îţi intre în locuinţă când au chef.

Cum?
Toate locuinţele din blocul respectiv au acelaşi tip de uşă, încuietorile făcute doar de firme „tolerate” de „The Administration” – pentru că trebuie ca toate încuietorile să poată fi deschise de master-key, care e în permanenţă la portarul de care-ţi spuneam mai sus şi o altă copie la administrator. Prin contractul semnat la cumpărarea locuinţei eşti obligat să faci asta altfel te trezeşti cu amenzi lunare adăugate la condo fee-ul lunar. Dacă nu plăteşti aceste amezi şi condo fee rişti să fii acţionat în instanţă şi să pierzi atât dreptul de a locui în acel bloc cât şi condo-ul prin executare silită.

De ce?
Motivaţia lor stă agăţată în „situaţiile de urgenţă”. Vor să spună că există posibilitatea să uiţi robinetul deschis, ori să se spargă vreo ţeavă şi-ţi inunzi vecinii, sau să îţi ia foc ceva prin casă şi-atunci ei intervin urgent pentru remedierea situaţiei şi reducerea pagubelor vecinilor la un minim.

Pentru că cele de mai sus nu sunt suficiente şi contra-exemplele există în apartamentele (puţine) care au mai rămas prin oraş, firma de Property Management vine şi adaugă câteva avantaje printre care: verificarea periodică a sistemului de incendiu din fiecare unitate (aşa le spune la condo-uri), a sistemelor de scurgere şi alte ţevi existente, a aerisirii folosite de uscătorul de haine (dryer – un fel de maşină de spălat care uscă hainele), a sistemului electric, schimbarea filtrelor sistemului de încălzire şi aer condiţionat etc.. De reţinut e că fiecare unit vine dotat încă de la prima cumpărare cu sistem de alarmă anti-incendiu, anti-hoţi, de încălzire şi aer condiţionat (cele două din urmă sunt controlate individual, în fiecare locuinţă, dar sunt instalate pe coloane comune de circulaţie a aerului).

Practic ei veghează asupra binelui comun al tuturor locatarilor, dragii de ei; iar pentru asta trebuie să poată intra în orice moment în locuinţa ta. Evident, în contract este specificat – pentru falsul confortul psihic al proprietarului – că administraţia va intra în locuinţa ta doar în ore care în mod „standard” nu ar deranja pe nimeni, specificându-se de la ora X la ora Y şi în situaţiile de urgenţă (care nu prea sunt exemplificate, listate sau descrise în vreun fel).

Eh şi uite aşa, lucram eu de acasă într-o zi şi aud că bate cineva la uşă. Eram încă în pijamale şi ştiam că nu aştept pe nimeni drept urmare n-am răspuns. După câteva secunde aud cheia sucindu-se în broască şi doi sud-americani intrând în locuinţă. Veniseră să verifice sistemul de alarmă anti-incendiu; unul era administratorul iar celălalt „specialistul”. E drept, a fost pus un anunţ în lifturi în care spuneau că între ziua X şi ziua Y şi între anumite ore se vor inspecta şi testa sistemele din fiecare unitate, dar tot am simţit cumva că am fost privat de o oarecare intimitate pentru care plătesc (în cazul meu chiria). Mă întreb dacă au fost surprinşi alţi oameni în momente mai … intime, mai ales pentru că în zona în care stau locuiesc mulţi studenţi şi care probabil nu au cursuri (sau nu muncesc) înainte de prânz.

Şi uite aşa, dragă cititorule, dacă vrei să ai în proprietate un condo eşti nevoit să-l plăteşti în totalitate dar trebuie să fii de acord să ai parte de o intimitate controlată şi limitată de administraţie. Dar, cum spunea cineva, tu ai ales să vii aici şi tot tu ai ales să-ţi cumperi condo în loc de casă.

Intimitatea personală nu există atunci când e pus în discuţie profitul companiilor şi un colectiv mai putin … interesat în a-şi proteja acest drept.

Apropo, preţul unui condo poate varia de la câteva milioane bune de dolari (cel mai scump ce l-am văzut era 5,2 milioane şi nu era penthouse) până la doar două-trei sute de mii de dolari. Casele variază tot aşa, iar ce face diferenţa cea mai mare între proprietăţi este localizarea, strada şi cartierul în care este situată proprietatea. Este o lege nescrisă bine cunoscută de agenţii imobiliari de aici: Cumperi zona, nu cumperi casa.

Liked it? Share it!
Fblike Twitter Youtube Pinterest Digg Delicious Reddit Stumbleupon

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *